Intunecat

Din lume dusă, în ceață ascunsă
O umbră călare se pierde în zare
De codru ferite, în beznă tihnite,
S-aud vorbe-ascunse, pe veci nepătrunse

Șoapte-n amurg, pâraiele curg,
Sub cetini bătrâne, pe munte stăpâne
Și-al codrului glas, în ăst' ultim ceas
Grăiește chemare, spre-a nopții uitare

Vas cu venin, iederă în vin
Învârtoșat, întunecat!

Grea tânguire, de oropsire
Răzbate prin noapte și piere departe
Nici cucuvaie, nici ciumafaie
Îndrăzniva de-acuma, să cânte-ntruna

Întunericu-i alb, pribeag de dalb
Lumina plăpândă, în noaptea cea blândă
Tainic descânt, în apă și vânt
Vrajă străveche, făr' de pereche

[Hai - lai - lai - hai]