Dusk Of An Infinite Shade

âşii de văluri negre
Pe soare se-aştern
Tu, lună-a vieţii mele
Înfăşură-te-n umbră
Vino, zână
Fii crudă şi fii sumbră
Cufundă-te-n hăul
Urâtului etern

Eh

Fii tot ce vrei, fii noapte
Sau roşie-auroră
O singura-mi regină
Făptura-mi-ntreagă te-adoră

Şi-n mine orice fibra
Te-ntâmpină voioasă
Umbre multe se-ngroapă
Adânc în noapte

Ruini, suntem un sânge
Solemni în fiecare noapte
Iar carnea-i rece
Străpunsă de-a ta umbră
Ma-mbată tot ce-mi dărui
Dureri sau vis etern

Robit de-a ta privire
Din vraja ochilor îţi sorb
Tu mă mângâi pân'la sânge
Cu ghearele-ţi de corb

Şi-mi arde sufletul, esenţa
Într-un foc aprins în inimă
De fiinţa ta nocturnă
Dar tu-mi pari ca-ndepărtezi ironic

Adâncile zenituri
De braţele-mi întinse
Spre negre infinituri

Yeah

Şi de fiecare data
Când luna, ea dispare
Când noaptea dă să plece
Şi umbre-ncep să ardă
Atunci, eu lacom
Strâng regina-mi palidă-n braţe
Ca un muribund ce-n taină
Mormântul şi-l dezmiardă